| blob | 2bf71cebfbb487c7fb755f53d0a9c0d914a5df91 |
1 Copyright (c) 1998 Free Software Foundation -*-coding: latin-2;-*-
2 Traducere din englezã de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
3 Mulþumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi ºi sugestii.
5 A se citi sfârºitul pentru condiþii.
7 Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba
8 englezã, care este
9 Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc.
11 Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs.
13 Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã
14 CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc
15 sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã prefixãm un
16 caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri:
18 C-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi
19 caracterul <chr>. Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta
20 CONTROL ºi tastaþi f.
22 M-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META, EDIT sau ALT în timp
23 ce tastaþi <chr>. Dacã nu existã tasta META, EDIT sau ALT,
24 tastaþi <ESC>, ridicaþi ºi apoi tastaþi caracterul <chr>.
25 Am notat cu <ESC> tasta ESC.
27 Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x
28 C-c. (Douã caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga
29 reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã. De exemplu:
30 <<Liniile goale introduse aici de iniþializarea comenzii help-with-tutorial>>
31 >> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la
32 urmãtorul ecran. (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã
33 tasta CONTROL în timp ce tastaþi v). De acum înainte faceþi acest
34 lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul.
36 De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã
37 mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate
38 în citirea textului.
40 Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din
41 loc în loc în text. ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu
42 C-v. Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã
43 tasta META ºi tastaþi v, sau <ESC> v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT,
44 sau ALT).
46 >> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori.
49 * SUMAR
50 -------
52 Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
54 C-v avanseazã un ecran
55 M-v înapoi un ecran
56 C-l ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul
57 de lângã cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu
58 C-1.)
60 >> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui.
61 Apoi tastaþi C-l. Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul
62 de lângã cursor este acelaºi.
65 * COMENZI DE BAZÃ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
66 ---------------------------------------------
68 Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã
69 poziþie în textul de pe ecran?
71 Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru. Cel mai
72 simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n. Fiecare din
73 aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã
74 direcþie pe ecran. Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi
75 ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul.
77 Linia precedentã, C-p
78 :
79 :
80 Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f
81 :
82 :
83 Linia urmãtoare, C-n
85 >> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
86 C-p. Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe
87 ecran.
89 Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi
90 gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N
91 pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward. Acestea sunt
92 comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot
93 timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum.
95 >> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie.
97 >> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu
98 C-p-uri. Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în
99 mijlocul liniei.
101 Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia
102 urmãtoare. Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã
103 un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã).
105 >> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar
106 trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza
107 trecerii peste caracterul NEWLINE.
109 C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b.
111 >> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia
112 cursorului. Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la
113 sfârºitul liniei. Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare.
115 Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului,
116 textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i
117 Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din
118 zona vizibilã (ecran). Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã
119 "scrolling".
121 >> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu
122 C-n ºi observaþi ce se întamplã.
124 Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul
125 cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar
126 M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi.
128 >> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri.
130 Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul
131 cuvântului. Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã
132 la sfârºitul cuvântului urmãtor. M-b acþioneazã similar, dar în
133 direcþia opusã.
135 >> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi
136 C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse
137 poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele.
139 Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de
140 cealaltã parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
141 operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
142 paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de
143 bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
144 linii, etc).
146 Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã
147 cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce
148 M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze.
150 >> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
151 Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
153 Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce
154 repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare. Deºi
155 aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã.
157 Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în
158 limba englezã). Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text.
160 Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul
161 cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul
162 urmãtor:
164 C-f avanseazã un caracter
165 C-b înapoi un caracter
167 M-f avanseazã un cuvânt
168 M-b înapoi un cuvânt
170 C-n avanseazã o linie
171 C-p înapoi o linie
173 C-a înapoi la începutul liniei
174 C-e avanseazã la sfârºitul liniei
176 M-a înapoi la începutul frazei
177 M-e avanseazã la sfârºitul frazei
179 >> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
180 folosite.
182 Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
183 (META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META
184 Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului.
186 Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este
187 necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp. Pe aceste terminale
188 este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT,
189 aþi apãsa M-virgulã.
191 >> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului.
192 Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
194 >> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului.
195 Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
197 Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã
198 terminalul are asemenea taste. Se recomandã însã acomodarea cu C-b,
199 C-f, C-n ºi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste
200 funcþioneazã pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odatã
201 ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este
202 mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã
203 schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã). În al treilea rând, odatã
204 format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
205 comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor.
207 Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru
208 majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de
209 repetiþie. Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce
210 alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda. Dacã aveþi tasta META (EDIT sau
211 ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument
212 numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã. Se
213 recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe
214 orice terminal.
216 De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere.
218 >> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
219 muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de
220 aceasta.
222 Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de
223 repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
224 C-v si M-v sunt printre aceste excepþii. Când li se dã un argument
225 numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
226 linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii.
228 >> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum.
230 Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacã
231 doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument
232 numeric.
234 Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã
235 numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteþi deplasa
236 textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
238 >> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
239 butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui sã mute textul la o
240 poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll
241 bar.
243 >> Încercaþi sã mutaþi mouse-ul în sus ºi în jos þinând butonul din
244 mijloc apãsat. Veþi vedea cã textul se deplaseazã în sus ºi în jos
245 corespunzãtor cu miºcarea mouse-ului.
248 * CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
249 ---------------------------
251 Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri,
252 fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã acum, tastând C-g. Puteþi
253 folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult.
255 Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
256 numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi.
258 >> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
259 tastaþi C-g. Tastaþi apoi C-f. Cursorul ar trebui sã se mute un
260 singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului
261 numeric cu C-g.
263 Dacã aþi tastat un <ESC> din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g.
266 * COMENZI DEZAFECTATE
267 ---------------------
269 Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât
270 utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie.
272 Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj
273 spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã
274 continuaþi.
276 Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi
277 SPAÞIU. În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda
278 dezafectatã, rãspundeþi cu "n".
280 >> Tastaþi <ESC> : (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n
281 ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs.
284 * FERESTRE
285 ----------
287 Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu
288 text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
289 multiple. Acum vrem sã explicãm cum sã închideþi ferestrele care ar
290 putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau rezultate
291 specifice anumitor comenzi. Este simplu:
293 C-x 1 o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte
294 ferestre).
296 Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 mãreºte fereastra
297 care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran. Toate celelalte
298 ferestre sunt distruse.
300 >> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
302 >> Tastaþi C-h k C-f. Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã,
303 în timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând documentaþia comenzii
304 C-f.
306 >> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare.
309 * INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA
310 ---------------------------
312 Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit.
313 Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
314 interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat. Tastaþi <Return>
315 (tasta mai este etichetatã <Enter> uneori) pentru a introduce un
316 caracter NEWLINE.
318 Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând
319 <Delete>. <Delete> este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau
320 "Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca
321 <Delete>, dar nu întotdeauna!
323 Mai general, <Delete> ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a
324 cursorului.
326 >> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere,
327 apoi ºtergeþi-le tastând <Delete> de câteva ori. Nu vã temeþi cã
328 veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a
329 tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastrã personalã.
331 Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã
332 pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie
333 de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
334 indicã o linie care a fost continuatã.
336 >> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea
337 din dreapta a ecranului. Veþi observa apariþia liniei de
338 continuare.
340 >> Folosiþi <Delete>-uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape
341 din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispãrea.
343 Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. ªtergerea
344 unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii. Dacã
345 linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi
346 afiºatã cu o linie de continuare.
348 >> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi <Delete>.
349 Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã.
351 >> Tastaþi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters.
353 Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
354 argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea
355 caracterelor ascultã aceleaºi reguli. Un argument numeric dat unui
356 caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul
357 specificat de ori.
359 >> Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********.
361 Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în
362 Emacs. Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii. Acesta este un
363 sumar al operaþiilor de ºtergere.
365 <Delete> ºterge caracterul de dinaintea cursorului
366 C-d ºterge caracterul de dupã cursor
368 M-<Delete> ºterge cuvântul de dinaintea cursorului
369 M-d ºterge cuvântul de dupã cursor
371 C-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
372 liniei
373 M-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
374 frazei
376 De remarcat cã <Delete> ºi C-d versus M-<Delete> ºi M-d extind
377 paralela începutã de C-f ºi M-f (<Delete> nu este cu adevãrat un
378 caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum). C-k
379 ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între
380 linii ºi fraze.
382 Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
383 pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura.
384 Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului
385 distrus este "yanking". Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi
386 loc, fie în alt loc în fiºier. Puteþi de asemenea restaura textul de
387 mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare
388 este C-y.
390 Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text
391 este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
392 ce porþiunile de text "ºterse", nu. În general, comenzile care
393 distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul
394 respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii
395 goale sau spaþii, nu fac acest lucru.
397 >> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã.
398 Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã.
399 >> Tastaþi C-k o a doua oarã. Veþi observa distrugerea caracterului
400 NEWLINE de la sfârºitul liniei.
402 Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al
403 doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se
404 mute în sus. C-k trateazã un argument numeric în mod special:
405 distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor. Aceastã
406 comportare nu este doar o simplã repetiþie. C-u 2 C-k distruge douã
407 linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu
408 obþineþi acelaºi rezultat.
410 Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã
411 a cursorului, tastaþi C-y.
413 >> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
415 Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat.
416 Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
417 distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur
418 C-y va restaura toate liniile.
420 >> Tastaþi acum C-k de câteva ori.
422 Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus:
424 >> Tastaþi C-y. Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi
425 C-y din nou. Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text.
427 Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi,
428 dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text? C-y va restaura
429 porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent. Cu toate
430 acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteþi sã-l
431 restauraþi folosind comanda M-y. Dupã ce aþi executat C-y pentru a
432 obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul
433 ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând
434 M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în
435 ce mai vechi. Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã
436 continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul
437 restaurat în poziþia în care se gãseºte.
439 Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din
440 urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
442 >> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã
443 linie. Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua
444 linie distrusã. Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este
445 înlocuitã de prima linie distrusã. Executaþi mai multe M-y-uri ºi
446 observaþi ce obþineþi. Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua
447 linie apare din nou, etc. Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi
448 comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative.
451 * ANULARE
452 ---------
454 Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit,
455 puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
457 În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã
458 repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã
459 încã o comandã.
461 Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt
462 luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi
463 cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
464 tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaþia din spatele acestei
465 abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie
466 sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text).
468 >> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar
469 trebui sã reaparã.
471 C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u,
472 dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul
473 lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
474 Din acest motiv existã C-x u. Pe unele terminale se poate sã tastaþi
475 C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL.
477 Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de
478 repetiþie.
481 * FIªIERE
482 ---------
484 Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi,
485 trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier. Altminteri,
486 modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului. Puneþi
487 textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul.
489 Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului
490 în Emacs. Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã
491 fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl
492 "salvaþi" ("save" în limba englezã). Se evitã astfel existenþa în
493 sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest
494 lucru. Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul
495 iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în
496 cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite.
498 Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care
499 începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "--:-- TUTORIAL.ro"
500 sau ceva în genul acesta. Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna
501 numele fiºierului pe care îl vizitaþi. Acum vizitaþi fiºierul
502 "TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastrã de încercãri a
503 tutorialului în limba românã. Orice fiºier aþi edita, numele acelui
504 fiºier va apãrea în poziþia respectivã.
506 Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de
507 celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse
508 din douã caractere. Amândouã încep cu caracterul C-x. Existã o
509 întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
510 legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi
511 sunt compuse din douã, trei sau patru caractere.
513 Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele
514 fiºierului dorit. Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la
515 terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului). Dupã ce
516 tastaþi comanda
518 C-x C-f (deschide un fiºier)
520 Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului. Numele pe care
521 îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului. Aceastã linie se
522 numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de
523 introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi
524 pentru editarea numelui fiºierului.
526 În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de
527 introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g.
529 >> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g. Aceasta anuleazã minibuffer-ul,
530 ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea. În
531 concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier.
533 Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi <Return>
534 pentru a-l încheia. Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze
535 ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales. Minibuffer-ul dispare când
536 comanda C-x C-f se terminã.
538 Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi
539 edita. Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda
541 C-x C-s (salveazã fiºierul)
543 Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier. Prima oarã când
544 faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel
545 încât sã nu se piardã. Noul nume este creat prin adãugarea
546 caracterului "~" la numele iniþial.
548 Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele
549 fiºierului salvat. Se recomandã salvarea la intervale relativ mici,
550 pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a
551 sistemului.
553 >> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
554 Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
555 jos a ecranului.
557 OBSERVAÞIE: În unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca
558 ecranul ºi nu veþi mai primi nici un de rãspuns din partea Emacs-ului.
559 Aceasta indicã faptul cã o facilitate a sistemului de operare numitã
560 "controlul fluxului" ("flow control" în limba englezã) intercepteazã
561 C-s, nelasându-l sã ajungã la Emacs. Pentru deblocarea ecranului,
562 tastaþi C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
563 "facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
564 din manualul Emacs-ului.
566 Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita.
567 Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã. Aceasta este
568 modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi
569 fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text
570 în el. Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea
571 fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus. De acum înainte puteþi
572 considera cã editaþi un fiºier existent.
575 * BUFFERE
576 ---------
578 Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã
579 existe în Emacs. Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din
580 nou cu C-x C-f. În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de
581 fiºiere deschise în Emacs.
583 >> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
584 Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând
585 C-x C-s. În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
586 pentru a vã întoarce la tutorial.
588 Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit
589 "buffer". Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs.
590 Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi
592 C-x C-b (lista de buffere)
594 >> Încercaþi C-x C-b acum.
596 Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier
597 corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul
598 respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fiºier. De exemplu,
599 buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat. Este
600 buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x
601 C-b. Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este
602 întotdeauna parte dintr-un buffer.
604 >> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere.
606 Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt
607 fiºier, primul fiºier nu este salvat. Schimbãrile efectuate rãmân în
608 Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier. Crearea sau editarea
609 buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra
610 buffer-ului primului fiºier. Acest lucru este foarte util, dar
611 înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva
612 buffer-ul primului fiºier. Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi
613 înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
614 motiv existã comanda:
616 C-x s salveazã niºte buffere
618 C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi
619 care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi.
621 >> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s.
622 Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
623 Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y".
626 * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
627 -------------------------------
629 Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate
630 pe CONTROL ºi META. Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor
631 eXtinse. Acestea sunt de douã feluri:
633 C-x eXtinde un caracter; urmatã de un caracter
634 M-x eXtinde un nume; urmatã de un nume lung
636 Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
637 decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum. Aþi vãzut deja
638 douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de
639 salvat fiºiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de pãrãsit
640 Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în
641 fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va
642 întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.)
644 C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel
645 încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu.
647 Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã
648 cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
649 distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
650 uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
652 Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z
653 creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi
654 posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai
655 târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda
656 `exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã
657 întoarce în Emacs.
659 În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului.
660 Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs
661 lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
662 s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare
663 ale Emacs-ului. În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã
664 pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât
665 sã ieºiþi complet cu C-x C-c.
667 Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor
668 pe care le-aþi învãþat pânã acum:
670 C-x C-f deschide un fiºier
671 C-x C-s salveazã fiºierul
672 C-x C-b listeazã bufferele
673 C-x C-c pãrãseºte Emacs-ul
674 C-x u anuleazã
676 Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar
677 sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu
678 este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global
679 toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere. Când
680 tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi
681 puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
682 Puteþi sã tastaþi doar "repl s<TAB>" ºi Emacs-ul va completa numele.
683 Terminaþi comanda cu <Return>.
685 Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi
686 înlocuit ºi ºirul înlocuitor. La sfârºitul introducerii fiecãrui
687 argument trebuie sã tastaþi <Return>.
689 >> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos.
690 Tastaþi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
692 Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit
693 toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã
694 poziþia iniþialã a cursorului.
697 * SALVARE AUTOMATÃ
698 ------------------
700 Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste
701 schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã.
702 Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de
703 "autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi. Acest fiºier
704 are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul
705 dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare
706 corespunzãtor se va numi "#hello.c#". Când salvaþi fiºierul în mod
707 normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare.
709 În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de
710 autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl
711 editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover
712 file<Return>. Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes<Return> pentru
713 a continua ºi a recupera fiºierul.
716 * ZONA DE ECOU
717 --------------
719 Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la
720 marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou". Zona
721 de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului.
724 * LINIA DE MOD
725 --------------
727 Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("mode line"
728 în limba englezã). Linia de mod conþine ceva de genul:
730 --**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%----------------
732 Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi
733 despre textul pe care îl editaþi.
735 Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi
736 deschis. -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la
737 sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacã începutul
738 fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de
739 --00%--. Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea
740 --Bot-- (de la "bottom" în limba englezã). Dacã fiºierul este atât de
741 mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea
742 --All--.
744 Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor
745 modificãri nesalvate în text. Imediat dupã deschiderea fiºierului,
746 porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar
747 minusuri.
749 Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent.
750 Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar
751 acum. Este un exemplu de "mod major".
753 Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate
754 editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
755 Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment
756 dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
757 acum.
759 Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi. De exemplu
760 existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
761 fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar
762 trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le
763 introducã într-un alt fel. Existã câte o comandã asociatã fiecãrui
764 mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De
765 exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
766 "Fundamental".
768 Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier,
769 ar trebui probabil sã folosiþi modul Text.
771 >> Tastaþi M-x text-mode<Return>.
773 Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum
774 nu schimbã Emacs-ul prea mult. Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b
775 trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul
776 Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
777 cuvinte.
779 Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus.
780 Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major,
781 dar funcþioneazã puþin diferit.
783 Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi
784 C-h m.
786 >> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã
787 linie aproape de începutul ecranului. Tastaþi C-h m ca sã aflaþi
788 diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental. Tastaþi C-x 1
789 pentru a ºterge documentaþia de pe ecran.
791 Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore.
792 Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore. Fiecare
793 mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
794 celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent. Puteþi
795 sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de
796 moduri minore.
798 Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text,
799 este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
800 automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când
801 introducând text creaþi o linie care este prea lungã.
803 Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
804 Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi
805 comandã. Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã,
806 când este activat, comanda îl dezactiveazã. Se spune cã aceastã
807 comandã inverseazã modul.
809 >> Tastaþi M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduceþi apoi o linie
810 conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în
811 douã. Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill
812 sparge linia numai la spaþii.
814 Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi
815 schimba aceastã valoare cu comanda C-x f. Introduceþi valoarea doritã
816 ca argument numeric pentru C-x f.
818 >> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
819 Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple
820 linii de maximum 20 de caractere. Restauraþi marginea la 70 de
821 caractere folosind din nou C-x f.
823 Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
824 rearanjeazã paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi
825 M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului.
827 >> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q.
830 * CÃUTARE
831 ---------
833 Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau
834 cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului
835 în text). Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul;
836 cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a
837 ºirului în text.
839 Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor,
840 deoarece este "incrementalã". Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii
841 de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat.
843 Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r
844 pentru cãutare înapoi. AªTEPTAÞI! Nu le încercaþi acum.
846 Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca
847 prompt în zona de ecou. Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de
848 cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul
849 pe care doriþi sã-l cãutaþi. Cãutarea poate fi terminatã cu <Return>.
851 >> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare. ÎNCET, câte o singurã
852 literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã
853 dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu
854 cursorul. Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului
855 "cursor".
856 >> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a
857 cuvântului "cursor".
858 >> Tastaþi acum <Delete> de patru ori ºi observaþi miºcarea
859 cursorului.
860 >> Tastaþi <Return> pentru a termina cãutarea.
862 Aþi observat ce s-a întamplat? În timpul unei cãutãri incrementale
863 Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe
864 care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv. Dacã vreþi sã vã
865 poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie
866 decât sã tastaþi C-s încã o datã. Dacã nu mai existã o altã apariþie,
867 Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a
868 eºuat ("failed" în limba englezã). C-g este o altã metodã de a
869 termina cãutarea.
871 OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai
872 primi nici un rãspuns de la Emacs. Aceasta indicã faptul cã o
873 "facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului"
874 ("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi
875 acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi
876 C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
877 "facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
878 din manualul Emacs-ului.
880 Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi
881 <Delete>, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã
882 este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã. De exemplu,
883 sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui
884 "c". Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui
885 "cu". Tastaþi acum <Delete>. Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de
886 cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c".
888 Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter
889 bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt
890 specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r).
892 C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPÃ poziþia curentã a
893 cursorului. Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei
894 curente a cursorului, folosiþi C-r. Toatã discuþia referitoare la C-s
895 se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este
896 inversã.
899 * FERESTRE MULTIPLE
900 -------------------
902 Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a
903 afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan.
905 >> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
907 >> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre.
908 Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial. Cursorul va rãmane
909 în fereastra din partea de sus a ecranului.
911 >> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos.
912 (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.)
914 >> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba
915 englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
917 >> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
918 Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus.
920 >> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
921 sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
923 Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre.
924 Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o
925 fereastrã aratã cursorul la un moment dat. Toate operaþiile normale
926 de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul -
927 fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã".
929 Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi
930 folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii. Puteþi þine
931 întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi
932 textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v.
934 C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacã aveþi o tastã
935 META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când tastaþi
936 v. Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai întâi,
937 pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe care îl
938 tastaþi.
940 Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este
941 importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
942 nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine
943 stãtãtor, nu un modificator.
945 >> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra
946 de jos.
948 (Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide
949 fereastra de sus. Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã -
950 cea în care sunt acum.")
952 Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre. Dacã
953 folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã,
954 cealaltã fereastrã nu se schimbã. Puteþi deschide un fiºier diferit
955 în fiecare fereastrã.
957 O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri
958 diferite:
960 >> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier. Terminaþi comanda
961 cu <Return> Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de
962 jos. Cursorul la fel.
964 >> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi
965 C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos.
968 * NIVELURI DE EDITARE RECURSIVÃ
969 -------------------------------
971 Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
972 recursivã". Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în
973 linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
974 sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
976 Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC.
977 Aceasta este o comandã de ieºire de uz general. O puteþi folosi ºi ca
978 sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus.
980 >> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC
981 ca sã ieºiþi.
983 Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã
984 deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente
985 înãuntrul unui nivel de editare recursivã.
988 * CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII
989 ----------------------------------------
991 În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru
992 a face primii paºi în Emacs. Existã atât de multe comenzi în Emacs
993 încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici. S-ar putea însã
994 sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte
995 multe facilitaþi interesante. Existã comenzi pentru a citi
996 documentaþia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutãtoare
997 sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor".
999 Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h,
1000 apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie.
1001 În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va
1002 spune ce fel de ajutor vã poate oferi. Dacã aþi tastat C-h ºi vã
1003 rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula
1004 comanda.
1006 (Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h. Nu ar trebui sã facã asta
1007 orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi
1008 administratorului de sistem. Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un
1009 mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x
1010 help<Return> în loc.)
1012 Comanda elementarã de ajutor este C-h c. Tastaþi C-h, apoi caracterul
1013 c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere
1014 ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii.
1016 >> Tastaþi C-h c C-p.
1018 Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul
1020 C-p runs the command previous-line
1022 Aceasta vã spune "numele funcþiei". Numele de funcþii sunt folosite
1023 în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
1024 funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii
1025 respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã
1026 ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja.
1028 Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã
1029 nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
1030 dupã C-h c.
1032 Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k
1033 în loc de C-h c.
1035 >> Tastaþi C-h k C-p.
1037 Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o
1038 fereastrã separatã. Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a
1039 o elimina. Nu trebuie sã faceþi acest lucru imediat. Puteþi edita
1040 o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.
1042 Câteva comenzi C-h utile:
1044 C-h f descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l
1045 introduceþi
1047 >> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line<Return>.
1048 Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre
1049 funcþia ce implementeazã comanda C-p.
1051 C-h a Command Apropos. Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va
1052 lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume
1053 conþin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care
1054 pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã.
1055 Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
1056 secvenþã de unul sau douã caractere ce executã aceeaºi
1057 comandã.
1059 >> Tastaþi C-h a fiºier<Return>.
1061 Aceasta afiºeazã într-o altã ferastrã o listã a tuturor comenzilor M-x
1062 al cãror nume conþine "fiºier". Veþi vedea caractere-comandã de genul
1063 C-x C-f listate lângã comanda nume corespunzãtoare (find-file).
1065 >> Tastaþi C-M-v ca sã deplasaþi conþinutul ferestrei de ajutor.
1066 Faceþi acest lucru de câteva ori.
1068 >> Tastaþi C-x 1 pentu a ºterge fereastra de ajutor.
1071 * CONCLUZII
1072 -----------
1074 Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c.
1075 Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi
1076 întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z.
1078 Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul
1079 noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi
1080 ceva neclar!
1083 COPIERE
1084 -------
1086 Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de
1087 tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
1088 pentru versiunea iniþialã de Emacs.
1090 Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în
1091 continuare noþita de copyright originalã în limba englezã.
1093 This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
1094 comes with permission to distribute copies on certain conditions:
1096 Copyright (c) 1985, 1996 Free Software Foundation
1098 Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
1099 of this document as received, in any medium, provided that the
1100 copyright notice and permission notice are preserved,
1101 and that the distributor grants the recipient permission
1102 for further redistribution as permitted by this notice.
1104 Permission is granted to distribute modified versions
1105 of this document, or of portions of it,
1106 under the above conditions, provided also that they
1107 carry prominent notices stating who last altered them.
1109 Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi
1110 spirit. Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii
1111 ale Emacs-ului. Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software
1112 folosind, scriind ºi distribuind free software!