| blob | 71b2466eca9ce5de439fcfa44680d7a4f3bd9c5f |
1 Tutorialului de Emacs. A se citi sfârºitul pentru condiþii.
2 Copyright (c) 1998 Free Software Foundation
3 Traducere din englezã de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
4 Mulþumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi ºi sugestii.
6 Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba
7 englezã, care este
8 Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc.
10 Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs.
12 Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã
13 CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc
14 sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã prefixãm un
15 caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri:
17 C-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi
18 caracterul <chr>. Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta
19 CONTROL ºi tastaþi f.
21 M-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META, EDIT sau ALT în timp
22 ce tastaþi <chr>. Dacã nu existã tasta META, EDIT sau ALT,
23 tastaþi <ESC>, ridicaþi ºi apoi tastaþi caracterul <chr>.
24 Am notat cu <ESC> tasta ESC.
26 Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x
27 C-c. (Douã caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga
28 reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã. De exemplu:
29 <<Liniile goale introduse aici de iniþializarea comenzii help-with-tutorial>>
30 >> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la
31 urmãtorul ecran. (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã
32 tasta CONTROL în timp ce tastaþi v). De acum înainte faceþi acest
33 lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul.
35 De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã
36 mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate
37 în citirea textului.
39 Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din
40 loc în loc în text. ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu
41 C-v. Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã
42 tasta META ºi tastaþi v, sau <ESC> v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT,
43 sau ALT).
45 >> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori.
48 * SUMAR
49 -------
51 Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:
53 C-v avanseazã un ecran
54 M-v înapoi un ecran
55 C-l ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul
56 de lângã cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu
57 C-1.)
59 >> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui.
60 Apoi tastaþi C-l. Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul
61 de lângã cursor este acelaºi.
64 * COMENZI DE BAZÃ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
65 ---------------------------------------------
67 Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã
68 poziþie în textul de pe ecran?
70 Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru. Cel mai
71 simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n. Fiecare din
72 aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã
73 direcþie pe ecran. Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi
74 ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul.
76 Linia precedentã, C-p
77 :
78 :
79 Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f
80 :
81 :
82 Linia urmãtoare, C-n
84 >> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
85 C-p. Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe
86 ecran.
88 Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi
89 gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N
90 pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward. Acestea sunt
91 comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot
92 timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum.
94 >> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie.
96 >> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu
97 C-p-uri. Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în
98 mijlocul liniei.
100 Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia
101 urmãtoare. Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã
102 un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã).
104 >> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar
105 trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza
106 trecerii peste caracterul NEWLINE.
108 C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b.
110 >> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia
111 cursorului. Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la
112 sfârºitul liniei. Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare.
114 Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului,
115 textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i
116 Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din
117 zona vizibilã (ecran). Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã
118 "scrolling".
120 >> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu
121 C-n ºi observaþi ce se întamplã.
123 Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul
124 cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar
125 M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi.
127 >> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri.
129 Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul
130 cuvântului. Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã
131 la sfârºitul cuvântului urmãtor. M-b acþioneazã similar, dar în
132 direcþia opusã.
134 >> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi
135 C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse
136 poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele.
138 Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de
139 cealaltã parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
140 operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
141 paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de
142 bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
143 linii, etc).
145 Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã
146 cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce
147 M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze.
149 >> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
150 Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.
152 Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce
153 repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare. Deºi
154 aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã.
156 Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în
157 limba englezã). Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text.
159 Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul
160 cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul
161 urmãtor:
163 C-f avanseazã un caracter
164 C-b înapoi un caracter
166 M-f avanseazã un cuvânt
167 M-b înapoi un cuvânt
169 C-n avanseazã o linie
170 C-p înapoi o linie
172 C-a înapoi la începutul liniei
173 C-e avanseazã la sfârºitul liniei
175 M-a înapoi la începutul frazei
176 M-e avanseazã la sfârºitul frazei
178 >> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
179 folosite.
181 Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
182 (META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META
183 Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului.
185 Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este
186 necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp. Pe aceste terminale
187 este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT,
188 aþi apãsa M-virgulã.
190 >> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului.
191 Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.
193 >> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului.
194 Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.
196 Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã
197 terminalul are asemenea taste. Se recomandã însã acomodarea cu C-b,
198 C-f, C-n ºi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste
199 funcþioneazã pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odatã
200 ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este
201 mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã
202 schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã). În al treilea rând, odatã
203 format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
204 comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor.
206 Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru
207 majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de
208 repetiþie. Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce
209 alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda. Dacã aveþi tasta META (EDIT sau
210 ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument
211 numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã. Se
212 recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe
213 orice terminal.
215 De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere.
217 >> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
218 muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de
219 aceasta.
221 Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de
222 repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
223 C-v si M-v sunt printre aceste excepþii. Când li se dã un argument
224 numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
225 linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii.
227 >> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum.
229 Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacã
230 doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument
231 numeric.
233 Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã
234 numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteþi deplasa
235 textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.
237 >> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
238 butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui sã mute textul la o
239 poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll
240 bar.
242 >> Încercaþi sã mutaþi mouse-ul în sus ºi în jos þinând butonul din
243 mijloc apãsat. Veþi vedea cã textul se deplaseazã în sus ºi în jos
244 corespunzãtor cu miºcarea mouse-ului.
247 * CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
248 ---------------------------
250 Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri,
251 fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã acum, tastând C-g. Puteþi
252 folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult.
254 Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
255 numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi.
257 >> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
258 tastaþi C-g. Tastaþi apoi C-f. Cursorul ar trebui sã se mute un
259 singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului
260 numeric cu C-g.
262 Dacã aþi tastat un <ESC> din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g.
265 * COMENZI DEZAFECTATE
266 ---------------------
268 Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât
269 utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie.
271 Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj
272 spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã
273 continuaþi.
275 Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi
276 SPAÞIU. În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda
277 dezafectatã, rãspundeþi cu "n".
279 >> Tastaþi <ESC> : (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n
280 ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs.
283 * FERESTRE
284 ----------
286 Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu
287 text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
288 multiple. Acum vrem sã explicãm cum sã închideþi ferestrele care ar
289 putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau rezultate
290 specifice anumitor comenzi. Este simplu:
292 C-x 1 o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte
293 ferestre).
295 Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 mãreºte fereastra
296 care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran. Toate celelalte
297 ferestre sunt distruse.
299 >> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
301 >> Tastaþi C-h k C-f. Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã,
302 în timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând documentaþia comenzii
303 C-f.
305 >> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare.
308 * INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA
309 ---------------------------
311 Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit.
312 Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
313 interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat. Tastaþi <Return>
314 (tasta mai este etichetatã <Enter> uneori) pentru a introduce un
315 caracter NEWLINE.
317 Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând
318 <Delete>. <Delete> este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau
319 "Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca
320 <Delete>, dar nu întotdeauna!
322 Mai general, <Delete> ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a
323 cursorului.
325 >> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere,
326 apoi ºtergeþi-le tastând <Delete> de câteva ori. Nu vã temeþi cã
327 veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a
328 tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastrã personalã.
330 Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã
331 pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie
332 de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
333 indicã o linie care a fost continuatã.
335 >> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea
336 din dreapta a ecranului. Veþi observa apariþia liniei de
337 continuare.
339 >> Folosiþi <Delete>-uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape
340 din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispãrea.
342 Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. ªtergerea
343 unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii. Dacã
344 linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi
345 afiºatã cu o linie de continuare.
347 >> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi <Delete>.
348 Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã.
350 >> Tastaþi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters.
352 Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
353 argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea
354 caracterelor ascultã aceleaºi reguli. Un argument numeric dat unui
355 caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul
356 specificat de ori.
358 >> Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********.
360 Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în
361 Emacs. Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii. Acesta este un
362 sumar al operaþiilor de ºtergere.
364 <Delete> ºterge caracterul de dinaintea cursorului
365 C-d ºterge caracterul de dupã cursor
367 M-<Delete> ºterge cuvântul de dinaintea cursorului
368 M-d ºterge cuvântul de dupã cursor
370 C-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
371 liniei
372 M-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
373 frazei
375 De remarcat cã <Delete> ºi C-d versus M-<Delete> ºi M-d extind
376 paralela începutã de C-f ºi M-f (<Delete> nu este cu adevãrat un
377 caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum). C-k
378 ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între
379 linii ºi fraze.
381 Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
382 pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura.
383 Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului
384 distrus este "yanking". Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi
385 loc, fie în alt loc în fiºier. Puteþi de asemenea restaura textul de
386 mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare
387 este C-y.
389 Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text
390 este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
391 ce porþiunile de text "ºterse", nu. În general, comenzile care
392 distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul
393 respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii
394 goale sau spaþii, nu fac acest lucru.
396 >> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã.
397 Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã.
398 >> Tastaþi C-k o a doua oarã. Veþi observa distrugerea caracterului
399 NEWLINE de la sfârºitul liniei.
401 Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al
402 doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se
403 mute în sus. C-k trateazã un argument numeric în mod special:
404 distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor. Aceastã
405 comportare nu este doar o simplã repetiþie. C-u 2 C-k distruge douã
406 linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu
407 obþineþi acelaºi rezultat.
409 Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã
410 a cursorului, tastaþi C-y.
412 >> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.
414 Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat.
415 Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
416 distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur
417 C-y va restaura toate liniile.
419 >> Tastaþi acum C-k de câteva ori.
421 Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus:
423 >> Tastaþi C-y. Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi
424 C-y din nou. Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text.
426 Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi,
427 dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text? C-y va restaura
428 porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent. Cu toate
429 acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteþi sã-l
430 restauraþi folosind comanda M-y. Dupã ce aþi executat C-y pentru a
431 obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul
432 ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând
433 M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în
434 ce mai vechi. Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã
435 continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul
436 restaurat în poziþia în care se gãseºte.
438 Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din
439 urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).
441 >> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã
442 linie. Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua
443 linie distrusã. Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este
444 înlocuitã de prima linie distrusã. Executaþi mai multe M-y-uri ºi
445 observaþi ce obþineþi. Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua
446 linie apare din nou, etc. Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi
447 comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative.
450 * ANULARE
451 ---------
453 Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit,
454 puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.
456 În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã
457 repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã
458 încã o comandã.
460 Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt
461 luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi
462 cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
463 tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaþia din spatele acestei
464 abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie
465 sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text).
467 >> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar
468 trebui sã reaparã.
470 C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u,
471 dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul
472 lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
473 Din acest motiv existã C-x u. Pe unele terminale se poate sã tastaþi
474 C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL.
476 Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de
477 repetiþie.
480 * FIªIERE
481 ---------
483 Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi,
484 trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier. Altminteri,
485 modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului. Puneþi
486 textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul.
488 Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului
489 în Emacs. Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã
490 fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl
491 "salvaþi" ("save" în limba englezã). Se evitã astfel existenþa în
492 sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest
493 lucru. Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul
494 iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în
495 cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite.
497 Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care
498 începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "--:-- TUTORIAL.ro"
499 sau ceva în genul acesta. Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna
500 numele fiºierului pe care îl vizitaþi. Acum vizitaþi fiºierul
501 "TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastrã de încercãri a
502 tutorialului în limba românã. Orice fiºier aþi edita, numele acelui
503 fiºier va apãrea în poziþia respectivã.
505 Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de
506 celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse
507 din douã caractere. Amândouã încep cu caracterul C-x. Existã o
508 întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
509 legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi
510 sunt compuse din douã, trei sau patru caractere.
512 Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele
513 fiºierului dorit. Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la
514 terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului). Dupã ce
515 tastaþi comanda
517 C-x C-f (deschide un fiºier)
519 Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului. Numele pe care
520 îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului. Aceastã linie se
521 numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de
522 introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi
523 pentru editarea numelui fiºierului.
525 În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de
526 introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g.
528 >> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g. Aceasta anuleazã minibuffer-ul,
529 ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea. În
530 concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier.
532 Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi <Return>
533 pentru a-l încheia. Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze
534 ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales. Minibuffer-ul dispare când
535 comanda C-x C-f se terminã.
537 Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi
538 edita. Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda
540 C-x C-s (salveazã fiºierul)
542 Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier. Prima oarã când
543 faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel
544 încât sã nu se piardã. Noul nume este creat prin adãugarea
545 caracterului "~" la numele iniþial.
547 Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele
548 fiºierului salvat. Se recomandã salvarea la intervale relativ mici,
549 pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a
550 sistemului.
552 >> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
553 Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
554 jos a ecranului.
556 OBSERVAÞIE: În unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca
557 ecranul ºi nu veþi mai primi nici un de rãspuns din partea Emacs-ului.
558 Aceasta indicã faptul cã o facilitate a sistemului de operare numitã
559 "controlul fluxului" ("flow control" în limba englezã) intercepteazã
560 C-s, nelasându-l sã ajungã la Emacs. Pentru deblocarea ecranului,
561 tastaþi C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
562 "facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
563 din manualul Emacs-ului.
565 Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita.
566 Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã. Aceasta este
567 modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi
568 fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text
569 în el. Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea
570 fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus. De acum înainte puteþi
571 considera cã editaþi un fiºier existent.
574 * BUFFERE
575 ---------
577 Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã
578 existe în Emacs. Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din
579 nou cu C-x C-f. În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de
580 fiºiere deschise în Emacs.
582 >> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
583 Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând
584 C-x C-s. În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
585 pentru a vã întoarce la tutorial.
587 Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit
588 "buffer". Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs.
589 Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi
591 C-x C-b (lista de buffere)
593 >> Încercaþi C-x C-b acum.
595 Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier
596 corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul
597 respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fiºier. De exemplu,
598 buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat. Este
599 buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x
600 C-b. Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este
601 întotdeauna parte dintr-un buffer.
603 >> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere.
605 Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt
606 fiºier, primul fiºier nu este salvat. Schimbãrile efectuate rãmân în
607 Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier. Crearea sau editarea
608 buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra
609 buffer-ului primului fiºier. Acest lucru este foarte util, dar
610 înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva
611 buffer-ul primului fiºier. Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi
612 înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest
613 motiv existã comanda:
615 C-x s salveazã niºte buffere
617 C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi
618 care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi.
620 >> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s.
621 Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
622 Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y".
625 * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
626 -------------------------------
628 Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate
629 pe CONTROL ºi META. Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor
630 eXtinse. Acestea sunt de douã feluri:
632 C-x eXtinde un caracter; urmatã de un caracter
633 M-x eXtinde un nume; urmatã de un nume lung
635 Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
636 decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum. Aþi vãzut deja
637 douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de
638 salvat fiºiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de pãrãsit
639 Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în
640 fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va
641 întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.)
643 C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel
644 încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu.
646 Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã
647 cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
648 distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
649 uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.
651 Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z
652 creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi
653 posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai
654 târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda
655 `exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã
656 întoarce în Emacs.
658 În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului.
659 Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs
660 lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
661 s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare
662 ale Emacs-ului. În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã
663 pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât
664 sã ieºiþi complet cu C-x C-c.
666 Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor
667 pe care le-aþi învãþat pânã acum:
669 C-x C-f deschide un fiºier
670 C-x C-s salveazã fiºierul
671 C-x C-b listeazã bufferele
672 C-x C-c pãrãseºte Emacs-ul
673 C-x u anuleazã
675 Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar
676 sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu
677 este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global
678 toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere. Când
679 tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi
680 puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
681 Puteþi sã tastaþi doar "repl s<TAB>" ºi Emacs-ul va completa numele.
682 Terminaþi comanda cu <Return>.
684 Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi
685 înlocuit ºi ºirul înlocuitor. La sfârºitul introducerii fiecãrui
686 argument trebuie sã tastaþi <Return>.
688 >> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos.
689 Tastaþi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.
691 Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit
692 toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã
693 poziþia iniþialã a cursorului.
696 * SALVARE AUTOMATÃ
697 ------------------
699 Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste
700 schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã.
701 Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de
702 "autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi. Acest fiºier
703 are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul
704 dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare
705 corespunzãtor se va numi "#hello.c#". Când salvaþi fiºierul în mod
706 normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare.
708 În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de
709 autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl
710 editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover
711 file<Return>. Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes<Return> pentru
712 a continua ºi a recupera fiºierul.
715 * ZONA DE ECOU
716 --------------
718 Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la
719 marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou". Zona
720 de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului.
723 * LINIA DE MOD
724 --------------
726 Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("mode line"
727 în limba englezã). Linia de mod conþine ceva de genul:
729 --**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%----------------
731 Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi
732 despre textul pe care îl editaþi.
734 Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi
735 deschis. -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la
736 sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacã începutul
737 fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de
738 --00%--. Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea
739 --Bot-- (de la "bottom" în limba englezã). Dacã fiºierul este atât de
740 mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea
741 --All--.
743 Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor
744 modificãri nesalvate în text. Imediat dupã deschiderea fiºierului,
745 porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar
746 minusuri.
748 Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent.
749 Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar
750 acum. Este un exemplu de "mod major".
752 Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate
753 editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
754 Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment
755 dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
756 acum.
758 Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi. De exemplu
759 existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
760 fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar
761 trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le
762 introducã într-un alt fel. Existã câte o comandã asociatã fiecãrui
763 mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De
764 exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
765 "Fundamental".
767 Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier,
768 ar trebui probabil sã folosiþi modul Text.
770 >> Tastaþi M-x text-mode<Return>.
772 Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum
773 nu schimbã Emacs-ul prea mult. Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b
774 trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul
775 Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
776 cuvinte.
778 Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus.
779 Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major,
780 dar funcþioneazã puþin diferit.
782 Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi
783 C-h m.
785 >> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã
786 linie aproape de începutul ecranului. Tastaþi C-h m ca sã aflaþi
787 diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental. Tastaþi C-x 1
788 pentru a ºterge documentaþia de pe ecran.
790 Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore.
791 Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore. Fiecare
792 mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
793 celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent. Puteþi
794 sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de
795 moduri minore.
797 Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text,
798 este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
799 automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când
800 introducând text creaþi o linie care este prea lungã.
802 Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
803 Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi
804 comandã. Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã,
805 când este activat, comanda îl dezactiveazã. Se spune cã aceastã
806 comandã inverseazã modul.
808 >> Tastaþi M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduceþi apoi o linie
809 conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în
810 douã. Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill
811 sparge linia numai la spaþii.
813 Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi
814 schimba aceastã valoare cu comanda C-x f. Introduceþi valoarea doritã
815 ca argument numeric pentru C-x f.
817 >> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f).
818 Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple
819 linii de maximum 20 de caractere. Restauraþi marginea la 70 de
820 caractere folosind din nou C-x f.
822 Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
823 rearanjeazã paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi
824 M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului.
826 >> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q.
829 * CÃUTARE
830 ---------
832 Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau
833 cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului
834 în text). Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul;
835 cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a
836 ºirului în text.
838 Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor,
839 deoarece este "incrementalã". Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii
840 de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat.
842 Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r
843 pentru cãutare înapoi. AªTEPTAÞI! Nu le încercaþi acum.
845 Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca
846 prompt în zona de ecou. Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de
847 cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul
848 pe care doriþi sã-l cãutaþi. Cãutarea poate fi terminatã cu <Return>.
850 >> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare. ÎNCET, câte o singurã
851 literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã
852 dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu
853 cursorul. Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului
854 "cursor".
855 >> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a
856 cuvântului "cursor".
857 >> Tastaþi acum <Delete> de patru ori ºi observaþi miºcarea
858 cursorului.
859 >> Tastaþi <Return> pentru a termina cãutarea.
861 Aþi observat ce s-a întamplat? În timpul unei cãutãri incrementale
862 Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe
863 care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv. Dacã vreþi sã vã
864 poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie
865 decât sã tastaþi C-s încã o datã. Dacã nu mai existã o altã apariþie,
866 Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a
867 eºuat ("failed" în limba englezã). C-g este o altã metodã de a
868 termina cãutarea.
870 OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai
871 primi nici un rãspuns de la Emacs. Aceasta indicã faptul cã o
872 "facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului"
873 ("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi
874 acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi
875 C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
876 "facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
877 din manualul Emacs-ului.
879 Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi
880 <Delete>, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã
881 este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã. De exemplu,
882 sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui
883 "c". Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui
884 "cu". Tastaþi acum <Delete>. Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de
885 cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c".
887 Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter
888 bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt
889 specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r).
891 C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPÃ poziþia curentã a
892 cursorului. Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei
893 curente a cursorului, folosiþi C-r. Toatã discuþia referitoare la C-s
894 se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este
895 inversã.
898 * FERESTRE MULTIPLE
899 -------------------
901 Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a
902 afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan.
904 >> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.
906 >> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre.
907 Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial. Cursorul va rãmane
908 în fereastra din partea de sus a ecranului.
910 >> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos.
911 (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.)
913 >> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba
914 englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.
916 >> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
917 Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus.
919 >> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
920 sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.
922 Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre.
923 Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o
924 fereastrã aratã cursorul la un moment dat. Toate operaþiile normale
925 de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul -
926 fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã".
928 Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi
929 folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii. Puteþi þine
930 întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi
931 textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v.
933 C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacã aveþi o tastã
934 META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când tastaþi
935 v. Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai întâi,
936 pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe care îl
937 tastaþi.
939 Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este
940 importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
941 nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine
942 stãtãtor, nu un modificator.
944 >> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra
945 de jos.
947 (Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide
948 fereastra de sus. Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã -
949 cea în care sunt acum.")
951 Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre. Dacã
952 folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã,
953 cealaltã fereastrã nu se schimbã. Puteþi deschide un fiºier diferit
954 în fiecare fereastrã.
956 O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri
957 diferite:
959 >> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier. Terminaþi comanda
960 cu <Return> Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de
961 jos. Cursorul la fel.
963 >> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi
964 C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos.
967 * NIVELURI DE EDITARE RECURSIVÃ
968 -------------------------------
970 Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
971 recursivã". Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în
972 linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea
973 sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).
975 Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC.
976 Aceasta este o comandã de ieºire de uz general. O puteþi folosi ºi ca
977 sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus.
979 >> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC
980 ca sã ieºiþi.
982 Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã
983 deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente
984 înãuntrul unui nivel de editare recursivã.
987 * CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII
988 ----------------------------------------
990 În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru
991 a face primii paºi în Emacs. Existã atât de multe comenzi în Emacs
992 încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici. S-ar putea însã
993 sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte
994 multe facilitaþi interesante. Existã comenzi pentru a citi
995 documentaþia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutãtoare
996 sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor".
998 Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h,
999 apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie.
1000 În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va
1001 spune ce fel de ajutor vã poate oferi. Dacã aþi tastat C-h ºi vã
1002 rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula
1003 comanda.
1005 (Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h. Nu ar trebui sã facã asta
1006 orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi
1007 administratorului de sistem. Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un
1008 mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x
1009 help<Return> în loc.)
1011 Comanda elementarã de ajutor este C-h c. Tastaþi C-h, apoi caracterul
1012 c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere
1013 ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii.
1015 >> Tastaþi C-h c C-p.
1017 Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul
1019 C-p runs the command previous-line
1021 Aceasta vã spune "numele funcþiei". Numele de funcþii sunt folosite
1022 în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
1023 funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii
1024 respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã
1025 ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja.
1027 Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã
1028 nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
1029 dupã C-h c.
1031 Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k
1032 în loc de C-h c.
1034 >> Tastaþi C-h k C-p.
1036 Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o
1037 fereastrã separatã. Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a
1038 o elimina. Nu trebuie sã faceþi acest lucru imediat. Puteþi edita
1039 o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.
1041 Câteva comenzi C-h utile:
1043 C-h f descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l
1044 introduceþi
1046 >> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line<Return>.
1047 Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre
1048 funcþia ce implementeazã comanda C-p.
1050 C-h a Command Apropos. Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va
1051 lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume
1052 conþin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care
1053 pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã.
1054 Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
1055 secvenþã de unul sau douã caractere ce executã aceeaºi
1056 comandã.
1058 >> Tastaþi C-h a fiºier<Return>.
1060 Aceasta afiºeazã într-o altã ferastrã o listã a tuturor comenzilor M-x
1061 al cãror nume conþine "fiºier". Veþi vedea caractere-comandã de genul
1062 C-x C-f listate lângã comanda nume corespunzãtoare (find-file).
1064 >> Tastaþi C-M-v ca sã deplasaþi conþinutul ferestrei de ajutor.
1065 Faceþi acest lucru de câteva ori.
1067 >> Tastaþi C-x 1 pentu a ºterge fereastra de ajutor.
1070 * CONCLUZII
1071 -----------
1073 Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c.
1074 Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi
1075 întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z.
1077 Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul
1078 noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi
1079 ceva neclar!
1082 COPIERE
1083 -------
1085 Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de
1086 tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
1087 pentru versiunea iniþialã de Emacs.
1089 Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în
1090 continuare noþita de copyright originalã în limba englezã.
1092 This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
1093 comes with permission to distribute copies on certain conditions:
1095 Copyright (c) 1985, 1996 Free Software Foundation
1097 Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
1098 of this document as received, in any medium, provided that the
1099 copyright notice and permission notice are preserved,
1100 and that the distributor grants the recipient permission
1101 for further redistribution as permitted by this notice.
1103 Permission is granted to distribute modified versions
1104 of this document, or of portions of it,
1105 under the above conditions, provided also that they
1106 carry prominent notices stating who last altered them.
1108 Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi
1109 spirit. Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii
1110 ale Emacs-ului. Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software
1111 folosind, scriind ºi distribuind free software!
1113 ;;; Local Variables:
1114 ;;; coding: iso-latin-2
1115 ;;; End:
1117 ;;; arch-tag: dcf252cf-bd67-4f8d-a440-1ec4b8dbfd70