A few new functions and rewrites in window.el.

[emacs.git] / etc / tutorials / TUTORIAL.ro

Tutorialului de Emacs.  A se citi sfârºitul pentru condiþii.
Traducere din englezã de Tudor Hulubei <tudor@gnu.org>.
Mulþumiri Aidei Hulubei <aida@chang.pub.ro> pentru corecturi ºi sugestii.

Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba
englezã, care este
Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc.

Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs.

Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã
CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT).  În loc
sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã prefixãm un
caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri:

 C-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi
         caracterul <chr>.  Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta
         CONTROL ºi tastaþi f.

 M-<chr> înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META, EDIT sau ALT în timp
         ce tastaþi <chr>.  Dacã nu existã tasta META, EDIT sau ALT,
         tastaþi <ESC>, ridicaþi ºi apoi tastaþi caracterul <chr>.
         Am notat cu <ESC> tasta ESC.

Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x
C-c.  (Douã caractere.)  Caracterele ">>" la marginea din stânga
reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã.  De exemplu:
<<Liniile goale introduse aici de iniþializarea comenzii help-with-tutorial>>
>> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la
   urmãtorul ecran.  (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã
   tasta CONTROL în timp ce tastaþi v).  De acum înainte faceþi acest
   lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul.

De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã
mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate
în citirea textului.

Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din
loc în loc în text.  ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu
C-v.  Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã
tasta META ºi tastaþi v, sau <ESC> v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT,
sau ALT).

>> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori.


* SUMAR
-------

Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane:

        C-v     avanseazã un ecran
        M-v     înapoi un ecran
        C-l     ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul
                de lângã cursor în centrul ecranului.  (Este C-L, nu
                C-1.)

>> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui.
   Apoi tastaþi C-l.  Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul
   de lângã cursor este acelaºi.


* COMENZI DE BAZÃ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI
---------------------------------------------

Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã
poziþie în textul de pe ecran?

Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru.  Cel mai
simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n.  Fiecare din
aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã
direcþie pe ecran.  Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi
ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul.

                         Linia precedentã, C-p
                                  :
                                  :
    Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f
                                  :
                                  :
                         Linia urmãtoare, C-n

>> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau
   C-p.  Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe
   ecran.

Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi
gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N
pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward.  Acestea sunt
comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot
timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum.

>> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie.

>> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu
   C-p-uri.  Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în
   mijlocul liniei.

Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia
urmãtoare.  Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã
un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã).

>> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii.  Cursorul ar
   trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza
   trecerii peste caracterul NEWLINE.

C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b.

>> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia
   cursorului.  Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la
   sfârºitul liniei.  Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare.

Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului,
textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i
Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din
zona vizibilã (ecran).  Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã
"scrolling".

>> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu
   C-n ºi observaþi ce se întamplã.

Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul
cuvânt cu cuvânt.  M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar
M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi.

>> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri.

Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul
cuvântului.  Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã
la sfârºitul cuvântului urmãtor.  M-b acþioneazã similar, dar în
direcþia opusã.

>> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi
   C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse
   poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele.

Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de
cealaltã parte.  De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru
operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze,
paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de
bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere,
linii, etc).

Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã
cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce
M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze.

>> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri.
   Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri.

Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce
repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare.  Deºi
aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã.

Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în
limba englezã).  Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text.

Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul
cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul
urmãtor:

        C-f     avanseazã un caracter
        C-b     înapoi un caracter

        M-f     avanseazã un cuvânt
        M-b     înapoi un cuvânt

        C-n     avanseazã o linie
        C-p     înapoi o linie

        C-a     înapoi la începutul liniei
        C-e     avanseazã la sfârºitul liniei

        M-a     înapoi la începutul frazei
        M-e     avanseazã la sfârºitul frazei

>> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des
   folosite.

Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-<
(META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META
Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului.

Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este
necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp.  Pe aceste terminale
este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT,
aþi apãsa M-virgulã.

>> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului.
   Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici.

>> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului.
   Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici.

Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã
terminalul are asemenea taste.  Se recomandã însã acomodarea cu C-b,
C-f, C-n ºi C-p din trei motive.  În primul rând, aceste taste
funcþioneazã pe toate tipurile de terminale.  În al doilea rând, odatã
ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este
mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã
schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã).  În al treilea rând, odatã
format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL,
comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor.

Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru
majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de
repetiþie.  Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce
alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda.  Dacã aveþi tasta META (EDIT sau
ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument
numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã.  Se
recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe
orice terminal.

De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere.

>> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a
   muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de
   aceasta.

Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de
repetitie.  Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit.
C-v si M-v sunt printre aceste excepþii.  Când li se dã un argument
numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de
linii, nu de ecrane.  De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii.

>> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum.

Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii.  Dacã
doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument
numeric.

Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã
numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului.  Puteþi deplasa
textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul.

>> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul
   butonului din scroll bar.  Aceasta ar trebui sã mute textul la o
   poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll
   bar.

>> Încercaþi sã mutaþi mouse-ul în sus ºi în jos þinând butonul din
   mijloc apãsat.  Veþi vedea cã textul se deplaseazã în sus ºi în jos
   corespunzãtor cu miºcarea mouse-ului.


* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT
---------------------------

Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri,
fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã acum, tastând C-g.  Puteþi
folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult.

Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument
numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi.

>> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi
   tastaþi C-g.  Tastaþi apoi C-f.  Cursorul ar trebui sã se mute un
   singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului
   numeric cu C-g.

Dacã aþi tastat un <ESC> din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g.


* COMENZI DEZAFECTATE
---------------------

Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât
utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie.

Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj
spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã
continuaþi.

Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi
SPAÞIU.  În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda
dezafectatã, rãspundeþi cu "n".

>> Tastaþi <ESC> : (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n
   ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs.


* FERESTRE
----------

Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu
text.  Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor
multiple.  Acum vrem sã explicãm cum sã închideþi ferestrele care ar
putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau rezultate
specifice anumitor comenzi.  Este simplu:

        C-x 1   o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte
                ferestre).

Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1.  C-x 1 mãreºte fereastra
care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran.  Toate celelalte
ferestre sunt distruse.

>> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.

>> Tastaþi C-h k C-f.  Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã,
   în timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând documentaþia comenzii
   C-f.

>> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare.


* INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA
---------------------------

Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit.
Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt
interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat.  Tastaþi <Return>
(tasta mai este etichetatã <Enter> uneori) pentru a introduce un
caracter NEWLINE.

Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând
<Delete>.  <Delete> este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau
"Delete".  În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca
<Delete>, dar nu întotdeauna!

Mai general, <Delete> ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a
cursorului.

>> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere,
   apoi ºtergeþi-le tastând <Delete> de câteva ori.  Nu vã temeþi cã
   veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a
   tutorialului.  Aceasta este copia dumneavoastrã personalã.

Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã
pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie
de pe ecran.  Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta
indicã o linie care a fost continuatã.

>> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea
   din dreapta a ecranului.  Veþi observa apariþia liniei de
   continuare.

>> Folosiþi <Delete>-uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape
   din nou pe o linie de ecran.  Linia de continuare va dispãrea.

Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter.  ªtergerea
unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii.  Dacã
linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi
afiºatã cu o linie de continuare.

>> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi <Delete>.
   Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã.

>> Tastaþi <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters.

Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un
argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea
caracterelor ascultã aceleaºi reguli.  Un argument numeric dat unui
caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul
specificat de ori.

>>  Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********.

Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în
Emacs.  Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii.  Acesta este un
sumar al operaþiilor de ºtergere.

        <Delete>     ºterge caracterul de dinaintea cursorului
        C-d          ºterge caracterul de dupã cursor

        M-<Delete>   ºterge cuvântul de dinaintea cursorului
        M-d          ºterge cuvântul de dupã cursor

        C-k          ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
                     liniei
        M-k          ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul
                     frazei

De remarcat cã <Delete> ºi C-d versus M-<Delete> ºi M-d extind
paralela începutã de C-f ºi M-f (<Delete> nu este cu adevãrat un
caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum).  C-k
ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între
linii ºi fraze.

Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul
pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura.
Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului
distrus este "yanking".  Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi
loc, fie în alt loc în fiºier.  Puteþi de asemenea restaura textul de
mai multe ori pentru a face mai multe copii.  Comanda de restaurare
este C-y.

Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text
este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp
ce porþiunile de text "ºterse", nu.  În general, comenzile care
distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul
respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii
goale sau spaþii, nu fac acest lucru.

>> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã.
   Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã.
>> Tastaþi C-k o a doua oarã.  Veþi observa distrugerea caracterului
   NEWLINE de la sfârºitul liniei.

Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al
doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se
mute în sus.  C-k trateazã un argument numeric în mod special:
distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor.  Aceastã
comportare nu este doar o simplã repetiþie.  C-u 2 C-k distruge douã
linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu
obþineþi acelaºi rezultat.

Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã
a cursorului, tastaþi C-y.

>> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior.

Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat.
Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul
distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur
C-y va restaura toate liniile.

>> Tastaþi acum C-k de câteva ori.

Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus:

>> Tastaþi C-y.  Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi
   C-y din nou.  Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text.

Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi,
dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text?  C-y va restaura
porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent.  Cu toate
acestea, textul distrus anterior nu este pierdut.  Puteþi sã-l
restauraþi folosind comanda M-y.  Dupã ce aþi executat C-y pentru a
obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul
ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui.  Tastând
M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în
ce mai vechi.  Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã
continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul
restaurat în poziþia în care se gãseºte.

Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din
urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând).

>> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã
   linie.  Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua
   linie distrusã.  Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este
   înlocuitã de prima linie distrusã.  Executaþi mai multe M-y-uri ºi
   observaþi ce obþineþi.  Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua
   linie apare din nou, etc.  Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi
   comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative.


* ANULARE
---------

Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit,
puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u.

În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã
repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã
încã o comandã.

Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt
luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi
cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt
tratate în grupuri de maxim 20.  (Motivaþia din spatele acestei
abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie
sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text).

>> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar
   trebui sã reaparã.

C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u,
dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând.  Dezavantajul
lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat.
Din acest motiv existã C-x u.  Pe unele terminale se poate sã tastaþi
C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL.

Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de
repetiþie.


* FIªIERE
---------

Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi,
trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier.  Altminteri,
modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului.  Puneþi
textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul.

Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului
în Emacs.  Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã
fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl
"salvaþi" ("save" în limba englezã).  Se evitã astfel existenþa în
sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest
lucru.  Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul
iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în
cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite.

Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care
începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "--:-- TUTORIAL.ro"
sau ceva în genul acesta.  Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna
numele fiºierului pe care îl vizitaþi.  Acum vizitaþi fiºierul
"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastrã de încercãri a
tutorialului în limba românã.  Orice fiºier aþi edita, numele acelui
fiºier va apãrea în poziþia respectivã.

Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de
celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse
din douã caractere.  Amândouã încep cu caracterul C-x.  Existã o
întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt
legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite.  Aceste comenzi
sunt compuse din douã, trei sau patru caractere.

Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele
fiºierului dorit.  Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la
terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului).  Dupã ce
tastaþi comanda

        C-x C-f (deschide un fiºier)

Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului.  Numele pe care
îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului.  Aceastã linie se
numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de
introducere.  Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi
pentru editarea numelui fiºierului.

În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de
introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g.

>> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g.  Aceasta anuleazã minibuffer-ul,
   ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea.  În
   concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier.

Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi <Return>
pentru a-l încheia.  Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze
ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales.  Minibuffer-ul dispare când
comanda C-x C-f se terminã.

Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi
edita.  Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda

        C-x C-s (salveazã fiºierul)

Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier.  Prima oarã când
faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel
încât sã nu se piardã.  Noul nume este creat prin adãugarea
caracterului "~" la numele iniþial.

Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele
fiºierului salvat.  Se recomandã salvarea la intervale relativ mici,
pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a
sistemului.

>> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului.
   Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de
   jos a ecranului.

Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita.
Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã.  Aceasta este
modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi
fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text
în el.  Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea
fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus.  De acum înainte puteþi
considera cã editaþi un fiºier existent.


* BUFFERE
---------

Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã
existe în Emacs.  Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din
nou cu C-x C-f.  În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de
fiºiere deschise în Emacs.

>> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo <Return>.
   Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând
   C-x C-s.  În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro <Return>
   pentru a vã întoarce la tutorial.

Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit
"buffer".  Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs.
Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi

        C-x C-b   (lista de buffere)

>> Încercaþi C-x C-b acum.

Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier
corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul
respectiv.  Unele buffere nu corespund nici unui fiºier.  De exemplu,
buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat.  Este
buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x
C-b.  Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este
întotdeauna parte dintr-un buffer.

>> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere.

Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt
fiºier, primul fiºier nu este salvat.  Schimbãrile efectuate rãmân în
Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier.  Crearea sau editarea
buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra
buffer-ului primului fiºier.  Acest lucru este foarte util, dar
înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva
buffer-ul primului fiºier.  Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi
înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s.  Din acest
motiv existã comanda:

        C-x s   salveazã niºte buffere

C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi
care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi.

>> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s.
   Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro.
   Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y".


* EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI
-------------------------------

Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate
pe CONTROL ºi META.  Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor
eXtinse.  Acestea sunt de douã feluri:

        C-x     eXtinde un caracter; urmatã de un caracter
        M-x     eXtinde un nume; urmatã de un nume lung

Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar
decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum.  Aþi vãzut deja
douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de
salvat fiºiere (C-x C-s).  Un alt exemplu este comanda de pãrãsit
Emacs-ul: C-x C-c.  (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în
fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va
întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.)

C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel
încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu.

Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã
cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost
distrus.  În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai
uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'.

Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z
creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi
posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai
târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda
`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã
întoarce în Emacs.

În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului.
Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs
lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea
s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare
ale Emacs-ului.  În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã
pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât
sã ieºiþi complet cu C-x C-c.

Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x.  Aceasta este lista celor
pe care le-aþi învãþat pânã acum:

        C-x C-f         deschide un fiºier
        C-x C-s         salveazã fiºierul
        C-x C-b         listeazã bufferele
        C-x C-c         pãrãseºte Emacs-ul
        C-x u           anuleazã

Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar
sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri.  Un exemplu
este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global
toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere.  Când
tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi
puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string".
Puteþi sã tastaþi doar "repl s<TAB>" ºi Emacs-ul va completa numele.
Terminaþi comanda cu <Return>.

Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi
înlocuit ºi ºirul înlocuitor.  La sfârºitul introducerii fiecãrui
argument trebuie sã tastaþi <Return>.

>> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos.
   Tastaþi apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>.

   Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit
   toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã
   poziþia iniþialã a cursorului.


* SALVARE AUTOMATÃ
------------------

Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste
schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã.
Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de
"autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi.  Acest fiºier
are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul
dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare
corespunzãtor se va numi "#hello.c#".  Când salvaþi fiºierul în mod
normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare.

În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de
autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl
editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover
file<Return>.  Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes<Return> pentru
a continua ºi a recupera fiºierul.


* ZONA DE ECOU
--------------

Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la
marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou".  Zona
de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului.


* LINIA DE MOD
--------------

Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("mode line"
în limba englezã).  Linia de mod conþine ceva de genul:

--**-Emacs: TUTORIAL          (Fundamental)--L670--58%----------------

Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi
despre textul pe care îl editaþi.

Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi
deschis.  -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la
sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran.  Dacã începutul
fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de
--00%--.  Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea
--Bot-- (de la "bottom" în limba englezã).  Dacã fiºierul este atât de
mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea
--All--.

Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor
modificãri nesalvate în text.  Imediat dupã deschiderea fiºierului,
porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar
minusuri.

Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent.
Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar
acum.  Este un exemplu de "mod major".

Emacs-ul are multe moduri majore.  Unele dintre ele sunt destinate
editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul
Lisp, modul Text, etc.  Numai un mod major poate fi activ la un moment
dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental"
acum.

Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi.  De exemplu
existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum
fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar
trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le
introducã într-un alt fel.  Existã câte o comandã asociatã fiecãrui
mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major.  De
exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul
"Fundamental".

Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier,
ar trebui probabil sã folosiþi modul Text.

>> Tastaþi M-x text-mode<Return>.

Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum
nu schimbã Emacs-ul prea mult.  Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b
trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte.  Înainte, în modul
Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de
cuvinte.

Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus.
Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major,
dar funcþioneazã puþin diferit.

Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi
C-h m.

>> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã
   linie aproape de începutul ecranului.  Tastaþi C-h m ca sã aflaþi
   diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental.  Tastaþi C-x 1
   pentru a ºterge documentaþia de pe ecran.

Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore.
Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore.  Fiecare
mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de
celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent.  Puteþi
sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de
moduri minore.

Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text,
este modul "Auto Fill".  Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge
automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când
introducând text creaþi o linie care este prea lungã.

Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode<Return>.
Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi
comandã.  Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã,
când este activat, comanda îl dezactiveazã.  Se spune cã aceastã
comandã inverseazã modul.

>> Tastaþi M-x auto-fill-mode<Return> acum.  Introduceþi apoi o linie
   conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în
   douã.  Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill
   sparge linia numai la spaþii.

Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi
schimba aceastã valoare cu comanda C-x f.  Introduceþi valoarea doritã
ca argument numeric pentru C-x f.

>> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric.  (C-u 2 0 C-x f).
   Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple
   linii de maximum 20 de caractere.  Restauraþi marginea la 70 de
   caractere folosind din nou C-x f.

Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu
rearanjeazã paragraful.  Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi
M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului.

>> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q.


* CÃUTARE
---------

Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau
cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului
în text).  Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul;
cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a
ºirului în text.

Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor,
deoarece este "incrementalã".  Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii
de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat.

Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r
pentru cãutare înapoi.  AªTEPTAÞI!  Nu le încercaþi acum.

Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca
prompt în zona de ecou.  Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de
cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul
pe care doriþi sã-l cãutaþi.  Cãutarea poate fi terminatã cu <Return>.

>> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare.  ÎNCET, câte o singurã
   literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã
   dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu
   cursorul.  Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului
   "cursor".
>> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a
   cuvântului "cursor".
>> Tastaþi acum <Delete> de patru ori ºi observaþi miºcarea
   cursorului.
>> Tastaþi <Return> pentru a termina cãutarea.

Aþi observat ce s-a întamplat?  În timpul unei cãutãri incrementale
Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe
care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv.  Dacã vreþi sã vã
poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie
decât sã tastaþi C-s încã o datã.  Dacã nu mai existã o altã apariþie,
Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a
eºuat ("failed" în limba englezã).  C-g este o altã metodã de a
termina cãutarea.

OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai
primi nici un rãspuns de la Emacs.  Aceasta indicã faptul cã o
"facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului"
("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi
acesta nu mai ajunge la Emacs.  Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi
C-q.  Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã
"facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search"
din manualul Emacs-ului.

Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi
<Delete>, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã
este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã.  De exemplu,
sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui
"c".  Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui
"cu".  Tastaþi acum <Delete>.  Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de
cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c".

Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter
bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt
specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r).

C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPÃ poziþia curentã a
cursorului.  Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei
curente a cursorului, folosiþi C-r.  Toatã discuþia referitoare la C-s
se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este
inversã.


* FERESTRE MULTIPLE
-------------------

Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a
afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan.

>> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l.

>> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre.
   Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial.  Cursorul va rãmane
   în fereastra din partea de sus a ecranului.

>> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos.
   (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.)

>> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba
   englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos.

>> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul.
   Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus.

>> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de
   sus.  Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior.

Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre.
Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o
fereastrã aratã cursorul la un moment dat.  Toate operaþiile normale
de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul -
fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã".

Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi
folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii.  Puteþi þine
întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi
textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v.

C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META.  Dacã aveþi o tastã
META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când tastaþi
v.  Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai întâi,
pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe care îl
tastaþi.

Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este
importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v
nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine
stãtãtor, nu un modificator.

>> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra
   de jos.

(Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide
fereastra de sus.  Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã -
cea în care sunt acum.")

Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre.  Dacã
folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã,
cealaltã fereastrã nu se schimbã.  Puteþi deschide un fiºier diferit
în fiecare fereastrã.

O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri
diferite:

>> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier.  Terminaþi comanda
   cu <Return>  Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de
   jos.  Cursorul la fel.

>> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi
   C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos.


* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVÃ
-------------------------------

Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare
recursivã".  Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în
linia de mod în jurul numelui modului major.  De exemplu, s-ar putea
sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental).

Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC.
Aceasta este o comandã de ieºire de uz general.  O puteþi folosi ºi ca
sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus.

>> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC
   ca sã ieºiþi.

Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã
deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente
înãuntrul unui nivel de editare recursivã.


* CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII
----------------------------------------

În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru
a face primii paºi în Emacs.  Existã atât de multe comenzi în Emacs
încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici.  S-ar putea însã
sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte
multe facilitaþi interesante.  Existã comenzi pentru a citi
documentaþia despre comenzile Emacs-ului.  Aceste comenzi ajutãtoare
sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor".

Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h,
apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie.
În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va
spune ce fel de ajutor vã poate oferi.  Dacã aþi tastat C-h ºi vã
rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula
comanda.

(Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h.  Nu ar trebui sã facã asta
orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi
administratorului de sistem.  Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un
mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x
help<Return> în loc.)

Comanda elementarã de ajutor este C-h c.  Tastaþi C-h, apoi caracterul
c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere
ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii.

>> Tastaþi C-h c C-p.

Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul

        C-p runs the command previous-line

Aceasta vã spune "numele funcþiei".  Numele de funcþii sunt folosite
în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele
funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii
respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã
ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja.

Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã
nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise
dupã C-h c.

Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k
în loc de C-h c.

>> Tastaþi C-h k C-p.

Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o
fereastrã separatã.  Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a
o elimina.  Nu trebuie sã faceþi acest lucru imediat.  Puteþi edita
o vreme, citind textul din fereastra de ajutor.

Câteva comenzi C-h utile:

   C-h f        descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l
                introduceþi

>> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line<Return>.
   Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre
   funcþia ce implementeazã comanda C-p.

   C-h a        Command Apropos.  Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va
                lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume
                conþin acel cuvânt cheie.  La stânga comenzilor care
                pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã.
                Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o
                secvenþã de unul sau douã caractere ce executã aceeaºi
                comandã.

>> Tastaþi C-h a fiºier<Return>.

Aceasta afiºeazã într-o altã ferastrã o listã a tuturor comenzilor M-x
al cãror nume conþine "fiºier".  Veþi vedea caractere-comandã de genul
C-x C-f listate lângã comanda nume corespunzãtoare (find-file).

>> Tastaþi C-M-v ca sã deplasaþi conþinutul ferestrei de ajutor.
   Faceþi acest lucru de câteva ori.

>> Tastaþi C-x 1 pentu a ºterge fereastra de ajutor.


* CONCLUZII
-----------

Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c.
Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi
întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z.

Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul
noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi
ceva neclar!


COPIERE
-------

Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de
tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft
pentru versiunea iniþialã de Emacs.

Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în
continuare noþita de copyright originalã în limba englezã.

This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and
comes with permission to distribute copies on certain conditions:

Copyright (C) 1998, 2001-2011  Free Software Foundation, Inc.

   Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies
   of this document as received, in any medium, provided that the
   copyright notice and permission notice are preserved,
   and that the distributor grants the recipient permission
   for further redistribution as permitted by this notice.

   Permission is granted to distribute modified versions
   of this document, or of portions of it,
   under the above conditions, provided also that they
   carry prominent notices stating who last altered them.

Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi
spirit.  Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii
ale Emacs-ului.  Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software
folosind, scriind ºi distribuind free software!

;;; Local Variables:
;;; coding: iso-latin-2
;;; End: